Ioan Brezeanu (n. 27 februarie 1916, Ludișor, județul Brașov – d. 26 septembrie 2010, Galați) a fost filolog și folclorist, unul dintre întemeietorii învățământului universitar gălățean.

Ioan Brezeanu a fost decan al Facultății de Filologie din Galați (1962-1973), rector al Institutului Pedagogic din Galați (1973-1974) și unul dintre primii prorectori ai Universității din Galați (1974-1981).

Biografie

Ioan Brezeanu a terminat școala primară din localitatea Ludișor, jud. Brașov (1923-1927) și a urmat studiile liceale la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1927-1934). Fost elev al savantului Nicolae IorgaA murit profesorul Ioan Brezeanu, fondatorul Universitatii "Dunarea de Jos" Galati, licențiat „Magna cum laude“ al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1938) și doctor în Științe Filologice de la Universitatea din Cluj-Napoca cu teza „Colindul laic în zona Dunării de Jos”(26 iun. 1971).

Și-a început cariera didactică la Galați fiind profesor de istorie la Școala Normală „Costache Negri” în perioada 1941-1943; profesor titular din 1942 și profesor definitv din 1947 în învățământul liceal. A urcat cu demnitate toate treptele carierei didactice, de la aceea de profesor de liceu la cea de profesor universitar. La propunerea Ministerului Învățământului, în perioada 1948-1949, este profesor la Facultatea Muncitorească din Brăila. În anul 1955 este numit inspector general adjunct, șef al secției Școli, la Inspectoratul Școlar al Regiunii Galați.

De-a lungul întregii cariere, a îndeplinit și funcții de conducere: director al Colegiului Național “Alexandru Ioan Cuza” (1948-1959), director științific al Universității Populare din Galați, în perioada 1960-1971; șef al Catedrei de limba și literatura română, Decan al Facultății de Filologie (1959-1978), rector al Institutului Pedagogic (1973 și 1974) și prorector al Universității "Dunărea de Jos” din Galați (1974-1981).

A fost membru al Comitetului de Cultură și Artă al județului Galați, în perioada 1964-1978, membru în colectivul de redacție al ziarului, din Galați, Viața Nouă, redactor responsabil al publicației Lucrări științifice, editat de Institutul Pedagogic Galați (1967-1972), cât și președinte al Sfatului Casei de Cultură a Studenților din Galați (1970-1973).

Ca om de învățământ, a fost profund atașat școlii, pe care o consideră instituția morală care promovează valorile de adevăr, de bine, de frumos și de dreptate, și era convins că tânăra generație are nevoie de o combustie spirituală care nu poate fi limitată la consumul de informație, urmărind în egală măsură educarea abilităților, modelarea componentei psiho-comportamentale, aptitudinale și valorice.

Profesorul Ioan Brezeanu consideră, cu drept temei, că așezămintele de învățământ, în care sufletele generațiilor se modelează, îmbogățind tezaurul spiritual al omenirii, reprezintă "garantul sigur al supraviețuirii și afirmării perene a unui popor". El a promovat actul educațional și cultural ca o îndatorire patriotică și o strădanie continuă de înnobilare sufletească.

În activitatea științifică, dominante au fost cercetările și studiile din domeniile folclorului literar, puțin cercetat și cunoscut în zona noastră, - ceea ce a condus la ideea că zona Galațiului ar constitui o "pată albă" pe harta țării -, în istoria municipiului Galați, precum și al învățământului de toate gradele

În perioada 1962-1975 a realizat o valoroasă Arhivă de folclor cu 68 de volume și a publicat 23 de monografii din domeniile: folclorului și artei populare, istoriei și culturii Municipiului, județului și Regiunii Galați.

Ioan Brezeanu s-a pensionat în 1981, dar și-a continuat activitatea în calitate de profesor consultant în cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați. A obținut gradul de general de brigadă cu o stea în retragere, acordat prin Decret prezidențial nr. 1492 din 19 octombrie 2009.

Prin cercetări ample și de lungă durată în comunele și satele județelor Galați și Brăila a fost realizată o impresionantă ARHIVĂ DE FOLCLOR, care cuprinde 70 de volume cu înregistrări manuscrise și cu mii de metri de benzi magnetice. Arhiva a fost unanim apreciată de către marii folcloriști: Prof. univ. dr. docent Mihai Pop, directorul Institutului de Etnografie și Folclor din București, Prof. univ. dr. docent Augustin Z.N. Pop, istoric literar și folclorist, Academician Alexandru Dima, Academician Ion Zamfirescu, Prof. univ. dr. Ion Lăudat de la Universitatea “Al.I. Cuza” din Iași, ș.a.

Distincții

Performanțele sale didactico-științifice sunt confirmate de numeroasele titluri onorifice, distincții, decorații și premii:

Cetățean de onoare al municipiului Galați (1995) și cetățean de onoare al localității Ludișor, județul Brașov; a primit titlul de „Profesor evidențiat” acordat de Ministerul Învățământului, titlul de ”Profesor fruntaș” în anul 1957, Diplomă de Onoare și Medalia Jubiliară „50 de ani de învățământ superior la Galați” în anul 1978, Doctor honoris causa al Universității "Dunărea de Jos” din Galați; Diploma de Onoare a Asociației Internaționale a Educatorilor pentru Pacea Mondială; Diploma de Doctor Honoris Causa al Academiei Internaționale de Cultură și Științe Politice și Universității Fără Frontiere din Bruxelles; Membru al Societății Culturale “Ginta Latină” și Președinte de Onoare al Filialei Galați; Membru de Onoare al “Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni”; Membru al Consiliului Național al Societății de Științe Filologice din România și Președinte al Filialei Galați (1963-1981); Senator de Onoare al Universității "Dunărea de Jos” Galați; Ordinul Muncii clasa a III-a (1959); Ordinul “Steaua Republicii Populare Române” (1966); Membru de Onoare al Asociației Naționale “Cultul Eroilor”.

Ioan Brezeanu și-a făcut datoria și față de Patrie, participând ca locotenent comandant de companie, la marile bătălii purtate de armata română în anii 1941-1945 în Cotul Donului, la Nord de Iași, Oarba de Mureș, Carei și Satu Mare, Ungaria și Munții Tatra din Cehoslovacia. A primit mai multe medalii, printre care: Medalia Ostășească, clasa I, Medalia „Pobeda” conferită de Comandamentul forțelor armate al U.R.S.S., Medalia „a XX-a aniversare a eliberării patriei” (1969), Medalia jubiliară „Lenin” (1970, Medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945” în anul 1955. De asemenea, în anul 2001 a fost distins cu Diploma de Onoare a Asociației Veteranilor de Război din România.

A fost veteran și invalid de război, fiind distins cu înaltele ordine:

Ordinul "COROANA ROMÂNIEI" cu spade, în grad de Cavaler, cu "Panglică de Virtute Militară" și "Frunze de Stejar" clasa a V-a (1944); Ordinul "COROANA ROMÂNIEI" cu spade, în grad de Cavaler, cu "Panglică de Virtute Militară" și "Frunze de Stejar" clasa a III-a (1944); Ordinul "STEAUA ROMÂNIEI" cu spade, în grad de Cavaler, cu "Panglică de Virtute Militară" și "Frunze de Stejar" (1945).

Operă

A lăsat în urmă o valoroasă arhivă de folclor, formată din 68 de volume. A publicat 23 de monografii din domeniile folclorului și artei populare, învățământului preuniversitar și universitar, istoriei și culturiiUn an fără Patriarhul culturii gălățene, dintre care: “Pe-un picior de plai”, (în colaborare cu Gh. Nadoleanu), 1967, 396 p.; “La izvoarele cântecului”, 1969, 450 p.; “În Vadul Brăilei”, 1970, 306 p.; “Folclor literar de la Dunărea de Jos”, 1976, 178 p.; “Păcală, erou al culturii populare românești” (colaborator Cornel Dimitrie), 1978, 223 p.; “Studii de folclor”, 1968, 193 p.; “Valori ale culturii populare din zona de Sud a Moldovei. Credințe. Datini. Ritualuri”, 1997, 268 p.; “Colindele de la Dunărea de Jos. Ritualuri. Poetică”, Galați, 2000, 386 p.; “Folclorul literar de la Dunărea de Jos”, 1987, 176 p.; “Valea Horincii – vatră culturală”, 364 p.; “Institutul Pedagogic de 3 ani din Galați”, 1964, 86 p.; “Școala gălățeană, 1765-1948” (în colaborare cu Gh. Ștefănescu), Galați, 1994, 416 p.; “Universitatea din Galați”, Galați, 1990, 386 p.; “Universitatea «Dunărea de Jos» din Galați. 50 de ani de tradiție universitară 1948-1998”, 1998, 360 p.; “Colegiul Național «Alexandru Ioan Cuza» (1864-1998)”, 286 p.; “Galați” în limbile română, engleză, franceză și rusă (în colaborare cu Gh.Marinescu și D.Vrabie), 76 p.+hărți și ilustrate; “Regiunea Galați” (colaborare cu Gh.Marinescu), 1972, 270 p.; “Județul Galați pe scara timpului”, (coautor și coordonator), 1972, 464 p.+ilustrații; “Județul Galați” (coautor și coordonator), 280 p.+hărți și ilustrații; “Pechea, arc peste timp”, 1972, 174 p.; “Satul Ludișor”, 1990, 238 p.; “Galați - Biografie spirituală”, 2 volume, 2006.

A încetat din viață la sfârșitul anului 2010, în urma unor afecțiuni cardio-respiratorii.

Purtat de tineri militari, generalul de brigadă Ioan Brezeanu, în uniformă militară, a fost salutat la ieșirea din Biserica Mavramol de o companie de militari echipați cu armamentul din dotare.Profesorul Ioan Brezeanu, pe drumul Eternității Înmormântarea a avut loc miercuri, 29 septembrie, la cimitirul "Eternitatea".

Note, referințe

Bibliografie

Oameni în memoria Galațiului : Aniversări 2011, Galați, Axis Libri, 2013. Brezeanu, Ioan. Galați - biografie spirituală : (Personalități ale științei, culturii și artei), Galați: Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos, 2008, p. 66-67

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1916 Categorie:Nașteri pe 27 februarie Categorie:Decese în 2010 Categorie:Decese pe 26 septembrie Categorie:Autori români Categorie:Folcloriști români Categorie:Pedagogi români Categorie:Profesori universitari români Categorie:Oameni din județul Brașov