Ion Gugiuman

Ion Gugiuman () a fost profesor universitar, șef de catedră, decan, director la Stațiune de Cercetare.

Biografie S-a născut într-o familie rurală, fiind al patrulea copil al lui Gheorghe și al Tincăi Gugiuman.

Ion Gugiuman a urmat școala primară la Huși începând din anul 1918, cu o întârziere de doi ani cauzată de Primul Război Mondial, perioadă în care clădirile școlare au fost utilizate ca spitale pentru răniți.

În 1922 a fost admis prin concurs la Liceul „Cuza Vodă” din Huși, pe care l-a absolvit în 1929. La examenul de bacalaureat s-a clasat al doilea în sesiunea respectivă.

Influențat de lucrările geografului Ion Simionescu și de interesul pentru natura regiunii natale, s-a înscris la secția de Geografie a Universității din Iași. În perioada studiilor universitare a audiat cursurile profesorilor Mihai David, Gheorghe Năstase, Ioan Borcea și Ion Atanasiu.

La 25 martie 1933 a susținut examenul de licență în Geografie și Științele Naturale cu lucrarea „Depresiunea Elan-Horincea”, obținând calificativul „foarte bine cu distincție”. În același an a absolvit Seminarul Pedagogic Universitar din Iași, necesar pentru predarea în învățământul secundar.

După satisfacerea stagiului militar la unități de artilerie din Tecuci și Iași, între 1933 și 1934, și-a început activitatea didactică ca profesor suplinitor la liceul „Cuza Vodă” din Huși.

În anul 1936 s-a înscris la doctorat în geografie sub coordonarea lui Gheorghe Năstase. La 22 iunie 1943 și-a susținut teza de doctorat, intitulată „Regiunea geografică Huși. Contribuțiuni de geografie fizică și umană”, obținând titlul de doctor în geografie cu calificativul „Magna cum laude”. Lucrarea a fost publicată în 1959, la Editura Științifică, sub titlul „Depresiunea Huși. Studiu de geografie fizică și economică”.

La 18 decembrie 1937 s-a căsătorit la Galați cu Lidia N. Cojemeaco, fostă colegă de facultate. Împreună au avut doi copii.

Activitate profesională și științifică

După susținerea examenului de capacitate la București, cu calificativul „foarte bine”, în fața unei comisii din care făceau parte Simion Mehedinți, George Vâlsan, Mihai Ralea și Nicolae Ștefănescu, Ion Gugiuman a fost numit, la 1 septembrie 1935, profesor titular provizoriu de geografie la Liceul „Titu Maiorescu” din Aiud.

Ulterior, a predat la Bălți, iar între anii 1937 și 1939 a activat la Galați, unde a predat geografia la Seminarul Teologic „Sfântul Andrei” și la Liceul Comercial. La 1 aprilie 1939 a obținut titularizarea definitivă în învățământul secundar. În perioada 1939–1941 și-a desfășurat activitatea didactică la Chișinău.

La 1 aprilie 1941 a fost numit suplinitor la Catedra de Geografie generală și Geografie umană a Universității din Iași, condusă de Gheorghe Năstase. Din cauza contextului vremii, și-a ocupat efectiv postul la 8 ianuarie 1942, în baza unui ordin al Ministerului Educației Naționale, Cultelor și Artelor. A fost avansat asistent provizoriu la 23 mai 1942 și asistent titular la 12 decembrie 1943.

În perioada refugierii Universității din Iași la Alba Iulia și Zlatna, a fost promovat șef de lucrări definitiv, la 15 februarie 1945. În anul universitar 1948–1949 a fost profesor suplinitor la Catedra de Geografie fizică și Geografia României a Facultății de Istorie-Geografie din Iași. La 1 octombrie 1948 a devenit conferențiar, iar la 1 ianuarie 1961 a fost numit, prin concurs, profesor titular de Geografie fizică la Universitatea din Iași. La 1 octombrie 1967 a primit titlul de doctor docent, iar după pensionarea sa, la 1 iulie 1975, a fost numit profesor universitar consultant.

În activitatea didactică a predat cursuri de meteorologie și climatologie, precum și discipline precum geografie fizică generală, climatologia României, geografia fizică a României și hidrologie. De asemenea, a predat la Seminarul Pedagogic Universitar din Iași între 1947 și 1948, la Facultatea de Medicină din Iași între 1948 și 1950 și la ISEP Iași între 1952 și 1955, unde a susținut cursuri de geografie economică.

Activitatea sa științifică s-a concretizat în volume, articole, recenzii și studii publicate în țară și în străinătate, inclusiv la Cracovia și Londra. O parte dintre lucrările sale au rămas în manuscris în arhiva familiei.

Începând din 1945, s-a dedicat cercetărilor de climatologie, studiind evoluția rețelei de stații meteorologice din Moldova, clima unor orașe precum Iași, Galați, Huși, Bacău, Roman și Oradea, precum și climatul unor regiuni precum Cotnari, Depresiunea Onești-Cașin, zona Sucevei și litoralul românesc al Mării Negre. Cercetările sale au abordat și rolul reliefului în climatul României, durata stratului de zăpadă în Moldova și regionalizarea climatică a estului țării.

A elaborat monografii geografice dedicate orașului Focșani, raioanelor Huși, Murgeni și Bârlad, precum și regiunilor Galați și Iași și județului Vaslui. De asemenea, a colaborat la lucrările „Contribuții la istoria dezvoltării Universității din Iași în perioada 1860–1960” și „Itinerarii turistice în Moldova”.

Principalele lucrări De la prima contribuție în 1936, lista lucrărilor sale se ridica la 250 de studii, articole, note, din care prezentam: (1936), Alunecări de strate și scurgeri de globuri pe Valea Bârladului și a Crasnei, BSRRG, LV, București ; (1938), Ținutul Elan-Horincea pe harta lui Dimitrie Cantemir, BSRRG, LVII, București ; (1943), Zonele de influență economică ale orașului Huși, Șt. „V. Adamachi”, XXIX, 3-4, Iași ; (1948), Populația R.P.Române la 25 ianuarie 1948, Rev. Șt. „V. Adamachi”, 1-2, Iași ; (1961), Biologul Emil Racoviță și preocupările lui geografice „Iașul literar”, Iași ; (1972), Contribuții la cunoașterea climei orașului Huși, ASUCI, XX, Iași ; (1979), Potențialul energetic al vânturilor din România – utilizare în trecut și astăzi, „Cibinium”, Sibiu ; (1987), Geografia Municipiului Iași, Iași, 312 p. ;”

Note

Bibliografie

Geografia Română, Academia Română, „Institulul de Geografie”, Radu Săgeata, Sorin Geacu. Figuri de geografi ieseni „Sorina Vlad” Geografi romani

Legături externe http://150.uaic.ro/personalitati/geografie-si-geologie/ion-gugiuman/

Categorie:Nașteri în 1909 Categorie:Decese în 1990 Categorie:Profesori universitari români Categorie:Cercetători români